Reglementarile UE impun etichetarea corespunzatoare a produselor alimentare asupra carora s-a intervenit genetic. Riscul de a consuma alimente ce contin organisme modificate genetic creste atunci cand cumparam alimente neambalate.
Peste 80% dintre romani se opun introducerii organismelor modificate genetic.
Organismele modificate genetic (OMG) pot fi plante, animale sau microorganisme ale caror caracteristici genetice au fost modificate artificial, in laborator, pentru a li se conferi proprietati noi. In timp ce in SUA exista culturi extinse de OMG si nu exista reglementari foarte clare cu privire la etichetarea lor, in Europa este permisa doar cultivarea anumitor tipuri de organisme modificate genetic, iar includerea lor in hrana se face cu obligatia de a preciza acest lucru pe eticheta. Cu toate acestea, daca nivelul organismelor modificate genetic dintr-un produs alimentar nu depaseste 0,9% din totalul ingredientelor, producatorul nu mai este obligat sa treaca OMG pe eticheta.
Pe site-ul Comisiei Europene se regaseste lista OMG inregistrate si autorizate in UE Aceasta cuprinde doar trei tipuri de bumbac (alte trei sunt in curs de autorizare), 20 de tipuri de porumb, trei tipuri de rapita, un tip de cartofi (BASF), doua tipuri de soia si un tip de sfecla de zahar.
In Romania, in anul 2010, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a autorizat doar cultivarea porumbului modificat genetic. Insa, daca nu suntem vigilenti, in farfuriile noastre pot ajunge mai multe produse alimentare care contin OMG. „La nivelul UE exista obligativitatea ca orice produs alimentar care contine organisme modificate genetic sa fie etichetat corespunzator.
Insa OMG se pot gasi si in produsele neambalate pe care le cumparam, in mancarea de la restaurant ori in cea de la fast-food. Noi trebuie sa ne cunoastem drepturile si sa cerem, de exemplu, actele loturilor din care provin alimentele vrac. De asemenea, si conducerea restaurantelor unde mancam are obligatia de a ne arata retetele produselor, daca le solicitam”, recomanda prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti.
Sănătatea noastră, ameninţată de OMG
Deşi aceste organisme modificate genetic au trecut de "bariera" aprobării şi comercializării internaţionale, diverse studii arată că, în realitate, ele sunt dăunătoare atât pentru sănătatea oamenilor, cât şi a animalelor. Aceste studii şi experimente au constituit baza pentru ceea ce se cheamă "EPIGENETICA", o ramură a biologiei moleculare, care are legătură şi cu genetica, dar se ocupă cu modificările pe care materialul genetic le poate suporta pe parcursul "existenţe" sale.
Astfel, mai mulţi cercetători australieni au demonstrat că mazărea modificată genetic are efecte imunologice negative asupra animalelor, provocând serioase reacţii alergice. Un alt studiu, realizat de data aceasta de multinaţionala (cu sediul în Italia) de biotehnologii agricole MONSANTO, a demonstrat că şoarecilor hrăniţi cu porumb modificat genetic le creşte nivelul de globule albe din sânge.
La fel, rozătoarele care au mâncat "celebra" soia modificată genetic Roundup Ready s-au ales cu o structură schimbată a celulelor pancreatice şi ale ficatului. Un program finanţat de FSA (Food Standards Agency) din Marea Britanie a arătat că ingineria genetică provoacă un vast număr de modificări chimice în plante, al căror impact, pe termen lung, asupra sănătăţii, este complet necunoscut.
Alte două studii britanice au demonstrat că, atunci când animalele mănâncă hrană modificată genetic, unele dintre genele inserate în acele "produse alimentare" sunt "transferate" în unele bacterii din intestin. Un alt studiu despre oportunitatea folosirii OMG, efectuat în Rusia, a arătat, spre exemplu, că cel puţin două experienţe cu roşii modificate genetic s-au sfârşit cu moartea inexplicabilă a şapte şoareci din cei 40 expuşi experimentului.
EPIGENETICA mai susţine că dacă o plantă este expusă unor tehnici de modificare genetică, funcţionarea chimică a noii gene interacţionează cu genele naturale ale plantei, modificând procesele biochimice şi metabolice în mod imprevizibil.
Refuzul se globalizează
Deşi, aparent, se bucură de o oarecare "popularitate", organismele modificate genetic încep să fie respinse deopotrivă de agricultori, consumatori şi guverne. Anul 2006 a fost supranumit "anul orezului modificat genetic", după ce s-a observat că suprafeţe întinse cu orez cu bob lung din SUA au fost contaminate cu aşa-numitul orez LLRICE601, produs de Bayer. Producătorii din California au cerut să se interzică orice fel de cultură de orez modificat genetic, inclusiv pe câmpurile experimentale. Chiar şi giganţi ai industriei de profil, cum ar fi compania spaniolă Ebro Pueva, s-au implicat în campania "fără OMG". De asemenea, în Asia şi în India, ascociaţiile de exportatori de orez au cerut guvernelor să desfiinţeze câmpurile experimentale cu orez transgenic.
sursa : Adevarul
aveti mare grija la producatori ...
RăspundețiȘtergere